
Toți copiii trec, mai devreme sau mai târziu, prin perioade în care par triști, retrași, agitați sau „imposibili de gestionat”. Uneori e vorba de schimbări normale din dezvoltare. Alteori, de anxietate, bullying sau evenimente emoționale peste puterile lor.
Și-atunci, apare întrebarea firească: Cum pot să fiu acolo pentru copilul meu, cu adevărat? Ce are el nevoie de la mine, ca părinte, în acele momente dificile?
Răspunsul e mai simplu decât pare. Copiii nu cer soluții perfecte, ci prezență autentică, blândă și consecventă.
1. Lasă-l să simtă ceea ce simte
În fața emoțiilor intense, mulți părinți au reflexul să intervină rapid: „Nu plânge”, „Hai, nu e nimic”, „Trebuie să fii puternic”.
Dar, de fapt, copilul nu are nevoie de anula ceea ce simte, ci de un adult care să-i spună: „Te văd. Ce simți tu e important. Sunt aici cu tine.”
2. Fii tu calmul din furtuna lui
Copiii nu au un sistem nervos complet reglat. Ei împrumută reglarea de la părinți. Dacă tu te panichezi, te enervezi sau încerci să controlezi totul, anxietatea lui se amplifică.
Ce poți face: respiră adânc, așază-te la nivelul lui, păstrează contactul vizual și arată-i că ești disponibil emoțional.
3. Nu te teme să ceri ajutor
Poate simți că nu știi cum să abordezi crizele de furie, fricile sau tristețea copilului tău. Nu ești singur.
Un psiholog online specializat în lucrul cu copii și părinți te poate ghida pas cu pas să devii acel adult care crește un copil echilibrat emoțional.
Terapia nu înseamnă că „e ceva în neregulă cu copilul”, ci că vrei să fii mai bine pregătit pentru provocările vieții de părinte.
4. Creează rutine și limite sigure
Rutina nu înseamnă rigiditate, ci siguranță emoțională. Copiii au nevoie de predictibilitate ca să se simtă în control. Totodată, au nevoie și de limite clare, exprimate cu blândețe.
5. Spune-i că îl iubești și când greșește
Mai ales atunci. Când copilul e nervos, când plânge, când țipă sau nu te ascultă — el are cel mai mult nevoie să audă:
„Te iubesc și sunt aici. Hai să înțelegem împreună ce se întâmplă.”
Concluzie: copilul tău nu are nevoie de un părinte perfect, ci de unul prezent.
Cu sprijin, conștiență și iubire, poți deveni acel adult de care copilul tău are cu adevărat nevoie. Nu e ușor, dar nici nu ești singur în acest drum.