Prețuri în creștere, venituri insuficiente
În spatele dezvoltării imobiliare spectaculoase pe care Brașovul o cunoaște în ultimii ani, se ascunde o problemă tot mai apăsătoare: lipsa locuințelor accesibile pentru populația cu venituri mici și medii. Orașul se extinde, proiecte rezidențiale noi apar constant, dar prețurile cresc într-un ritm care depășește posibilitățile reale ale unei părți semnificative din populație. Această criză a accesibilității locuințelor are implicații sociale, economice și urbanistice majore, dar rămâne insuficient abordată de autorități și jucători privați.
În 2025, prețul mediu pe metru pătrat în Brașov a depășit 2.180 euro, în timp ce salariul mediu net pe economie este în jur de 4.800 lei. Cu alte cuvinte, un apartament cu două camere, de 50 mp, costă peste 100.000 euro – adică echivalentul a peste 17 ani de muncă pentru un cuplu cu venituri medii, fără sprijin financiar extern. Această proporție creează o barieră reală de acces la proprietate pentru tinerii profesioniști, familiile aflate la început de drum sau lucrătorii din domenii esențiale, precum educația sau sănătatea.
Efecte urbanistice și presiune pe localitățile din jur
Lipsa locuințelor accesibile nu este doar o problemă individuală, ci și o provocare pentru dezvoltarea sustenabilă a orașului. Dacă oamenii care muncesc în Brașov nu își permit să locuiască în oraș, presiunea se mută spre comunele limitrofe, cum sunt Ghimbav, Sânpetru, Hărman sau Bod. Acest fenomen contribuie la extinderea haotică a zonei metropolitane, aglomerarea traficului și creșterea costurilor de transport și infrastructură.
O parte din problemă vine din structura pieței. Majoritatea proiectelor rezidențiale noi sunt orientate spre segmentul mediu-superior, cu finisaje premium, dotări moderne și locații centrale sau semicentrale. Investitorii caută marje de profit cât mai mari, iar piața liberă nu are mecanisme care să încurajeze construcția de locuințe cu prețuri mai reduse. De asemenea, chiriașii se confruntă cu aceleași probleme: chiriile au crescut semnificativ, în special în zonele cu acces la transport public, centre universitare sau obiective turistice.
Riscuri sociale și fragmentare urbană
Pe termen lung, această situație duce la polarizare socială. Se creează cartiere elitiste, inaccesibile clasei de mijloc, în timp ce zonele periferice sau slab dezvoltate adună comunități vulnerabile, fără acces adecvat la servicii publice, educație sau spații verzi. Riscul este apariția unor „ghetouri economice”, unde se concentrează excluziunea socială, sărăcia și nesiguranța.
În acest context, intervenția autorităților este crucială. Din păcate, în Brașov, proiectele de locuințe sociale sau de sprijin pentru tineri au fost sporadice și insuficiente. Programul ANL a pierdut din relevanță, iar parteneriatele public-private pentru locuințe cu costuri reduse sunt rare și birocratice. În plus, lipsa unei politici urbane clare privind mixul social din cartierele noi agravează segregarea.
Modele europene și soluții aplicabile
La nivel european, multe orașe aflate în situații similare au introdus soluții inovatoare. În Viena, de exemplu, peste 60% din locuințele disponibile sunt gestionate de stat sau de organizații non-profit, ceea ce menține un control eficient al prețurilor și asigură diversitate socială. În Barcelona, autoritățile au impus dezvoltatorilor privați obligația de a aloca un procent din unitățile construite către segmentul social sau accesibil. Astfel de modele pot fi adaptate și pentru România, inclusiv în Brașov.
De asemenea, o soluție viabilă o reprezintă stimularea cooperativelor de locuire, structuri în care viitorii proprietari se asociază pentru a construi la prețuri de cost, în afara logicii speculative. Acestea necesită însă sprijin legislativ și financiar, precum și terenuri puse la dispoziție de autorități.
Brașovul are nevoie de o strategie clară
Un alt element care ar putea fi valorificat este patrimoniul existent. În Brașov există clădiri vechi, abandonate sau subutilizate, care ar putea fi reabilitate și transformate în locuințe sociale sau de închiriat la preț redus. Fondurile europene disponibile prin programele regionale pot sprijini astfel de inițiative, cu condiția unei bune planificări și colaborări între administrație, ONG-uri și sectorul privat.
Pentru a aborda eficient problema, este esențială colectarea de date precise despre nevoia de locuințe accesibile: câte familii sunt în căutare, care este capacitatea de plată reală, ce tipuri de locuințe sunt deficitare. În lipsa acestor informații, politicile vor rămâne reactive și incoerente.
În concluzie, criza locuințelor accesibile în Brașov este o problemă reală, dar adesea ignorată în favoarea dezvoltării spectaculoase a segmentului premium. Fără intervenții concrete și curajoase, riscul este ca orașul să devină un spațiu tot mai exclusivist, inaccesibil pentru cei care îl susțin zi de zi prin munca lor. Un oraș cu adevărat modern și sustenabil este unul în care toți cetățenii pot trăi decent, indiferent de statutul lor financiar.
About the Author
